Prezentare

  • Biserica Sfântul Nifon - Sârbi

  • Biserica Izvorul Tamaduirii - Oborul Vechi

  • Biserica Lemnului

  • Biserica Sfintii Imparati si Cuvioasa Paraschiva - Priseaca

  • Biserica Catolica Sfântul Francisc din Assisii

  • Sinagoga din Târgoviste

 

          Munca de istoric uneori se aseamănă cu cea de detectiv, urmele trecutului chiar recent sunt foarte greu de găsit atunci când acestea se încăpăţânează să se ascundă. Pornind la drum în proiectul dedicat bisericilor din secolul XIX –lea şi al XX –lea din Târgovişte nu mi-au închipuit că acesta nu va fi doar un demers istoric, ci şi unul de detectiv.

          Despre cele şase biserici din Târgovişte din secolul al XIX-lea am găsit puţine mărturii şi mai puţine studii, astfel că singura soluţie au fost materialele arhivistice, precum şi vechile cărţi găsite după cercetări.

          Printre volumele descoperite, este cel aflat în Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, o carte din 1929, lucrarea de licenţă în Geografie a Ecaterinei Negoescu denumită Monografia oraşului Târgovişte apărută sub egida Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Litere şi Filosofie şi tipărită la Institutul de Arte Grafice şi Editură „Îndreptarea”.

          Un document din perioada interbelică, chiar dacă în aparenţă o modestă lucrare de licenţă despre oraşul Târgovişte, care merită publicat nu doar pentru informaţia ce o cuprinde, ci şi pentru modul în care se scria în acei ani o lucrare de licenţă.

          Prezentând dezvoltarea mahalalelor unde sunt construite de către târgoveţi o parte din bisericile secolului al XIX-lea, Ecaterina Negoescu spunea: „Sunt părţi din oraş unde mahalaua înaintează spre centru, cum e în partea de la Apus. Alteri se ţine mai departe – fiind locuite de săteni, aşezaţi aici, meşteşugari sau zarzavagii. Aceştia din urmă au chiar mahalaua lor, numită a Sârbilor, în partea de Sud-Est. Este numită astfel deşi majoritatea locuitorilor se spune că sunt bulgari. Pot afirma cu certitudine că se îmbracă în portul sârbesc şi vorbesc curent limba sârbă. Au case mari şi frumoase cari excelează prin curăţenia lor” .

          Pătrunsă de patriotism o lucrare de licenţă din perioada interbelică poate deveni astăzi un model de simţământ naţional şi de interes: Fie ca azi din România Mare, oraşul acesta să poată fi socotit ca o a doua capitală ei. Orice om, orice oraş ca un element important al peisajului uman, are o epocă în care se ridică, ajunge la apogeu şi apoi coboară. Să fim optimişti şi să credem că perioada decadenţei a trecut. Aşteptăm un timp mai bun când să căutăm, oraşul lui Ţepeş ca o cetate a regelui Mihai. ... Păstraţi şi atunci pietrele temeliei voastre şi fiţi mărturia gloriei străvechi în scurgerea vremii.

          Românul nu se intimidează, nu vă pierdeţi nici voi în haina nouă pe care o veţi îmbrăca. Trăiţi ziduri prăfuite, trăiţi ca o stemă apusă pentru înfăptuirea României Mari – ca o insignă a entuziasmului şi vitejii noastre şi trâmbiţaţi lumii că România va trăi mare şi unită în veci!

          Ion Ghica scria despre Târgovişte în secolul al XIX-lea: De la Mircea până la Vladimirescu nu este un singur nume ilustru care să nu fie scris cu sânge pe pământul Târgoviştei ... . Tot Ghica spunea că Târgoviştea este pentru Români o suvenire de mărire, de umilinţă, de veselie şi de durere .

          În Târgovişte, după vremea domnilor şi boierilor ctitori în secolul al XIX-lea a venit vremea, târgoveţilor cititori, după cum spunea Virgiliu N. Drăgiceanu în 1912 în studiul său Monumentele istorice din judeţul Dâmboviţa în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în secolul XX „Tot ce se ridică de acum înainte în judeţ, se ridică prin osârdia judeţenilor, boierilor târgoviţeni cu durere încă de oraşul lor, de care-i leagă pe scara trecutului atâtea spiţe de strămoşi până la moşul de la tulpină” .

          Tot în 1912, Virgiliu Drăghiceanu se întreabă care a fost contribuţia ţăranilor la construirea acestor lăcaşuri Dar ţăranii ce au făcut? Ei cu palmele lor au ajutat la facerea tuturor acestor monumente ca zidari, pietrari, dulgheri, ei au tras brazda câmpului din care s-a scos banul, cu care s-a clădit tot ceea ce face mândria noastră de azi. Ei au apărat ca oşteni cu sângele lor aceste sfinte locaşe în care zace toată Gloria Ţării. Şi a avut timp să lucreze şi la tot ceea ce se numeşte artă ţărănească .

          Despre arta bisericească a secolului al XIX-lea istoricii de artă şi arhitecţii nu şi-au spus încă cuvântul, despre modul în care vechile tradiţii arhitectonice au fost continuate de către constructorii şi ctitorii secolului al XIX-lea, despre trecerea în prim plan a utilităţii lăcaşelor de cult de mahala şi apoi a complexităţii şi frumuseţii acestora.

          Influenţa bizantină asupra arhitecturii bisericeşti româneşti a fost studiată şi se poate regăsi în elementele arhitectonice ale bisericilor din Târgovişte, influenţă directă sau indirectă prin intermediul meşterilor sârbi sau bulgari. O altă influenţă importantă este cea venită de la muntele Athos, toate acestea se îmbină cu stilul vechi românesc sau muntenesc.


Material realizat de catre dr. Cristina Paiusan-Nuica si dr. Teodora Stanciu-Stanescu

Cauta pe harta

Alege obiectiv turistic

Biserica Sfântul Nifon - Sârbi
Biserica Sfântul Nifon - Sârbi
Biserica Izvorul Tămăduirii
Biserica Izvorul Tămăduirii
Biserica Lemnului
Biserica Lemnului
Sf Împăraţi şi Cuv Paraschiva
Sf Împăraţi şi Cuv Paraschiva
Biserica Catolică Sf Francisc
Biserica Catolică Sf Francisc
Sinagoga din Târgovişte
Sinagoga din Târgovişte
www.inforegio.ro
Investim in viitorul tau!
Proiect selectat in cadrul Programului Operational Regional si co-finantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe co-finantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro
Copyright 2013 © UAT Târgovişte / © Municipiul Târgovişte

Sunteti vizitatorul cu numarul:">Web Counter