Biserica Catolică Sfântul Francisc din Assisii

 

Hram “Sfântul Francisc din Assisi” - 4 octombrie

 

          Program:

          duminica şi în sărbătorile de poruncă

          în timpul săptămânii

 

          Istoria oraşului Târgovişte este o poveste a măririi şi decăderii, a unui oraş capitală a Ţării Româneşti şi mai apoi trecut prin ocupaţii străine: otomane, eteriste, ungureşti, cutremure şi incendii ajuns în mare parte în paragină, cel puţin unele dintre monumentele sale arhitectonice atât cele laice, cât şi cele ecleziastice.

          Istoria nu a fost mai blândă cu oraşul Târgovişte nici în secolul al XIX-lea, cum nu fusese nici în secolele XVII şi XVIII.

          După omorârea lui Tudor Vladimirescu şi plecare eteriştilor, în 1821, oraşul a fost ocupat şi prădat de către turci. Turcii au intrat în forţă în oraş, au prădat totul în cale, au devastat unele biserici, altora le-au dat foc „Toate bisericile s-au stricat la leat 1821 iunie 3” .

          Iar în anul 1829, pe 6 octombrie, oraşul Târgovişte a trecut prin marele incendiu când a ars Târgul din lăuntru, centrul economic al oraşului, fiind afectate şi o serie de biserici.

          Oraşul Târgovişte a avut din vechime o populaţie catolică, care a construit biserici catolice. Prima biserică catolică a fost Sfânta Maria, atestată în anul 1417, după o mărturie din secolul al XVIII-lea. Legenda spune că biserica a fost construită cu ajutorul soţiei lui Mircea cel Bătrân, care era catolică. Biserica este atestată în anul 1440 , când domnul Ţării Româneşti numeşte ca abate al Mănăstirii Cârţa pe preotul catolic de la Târgovişte.

          Conform mărturiilor în secolul al XVI-lea s-a construit încă o biserică catolică cu hramul Sfântului Francisc, clădită de către călugării franciscani pe la 1525.

          În anul 1532, italianul Francesco della Valle arată că „ în acest oraş a fost înălţată o biserică a Sfântului Francisc unde trăiau câţiva călugări observanţi” .

          O altă mărturie este cea a lui Jeronim Arsegno care nota în 1581 că în Târgovişte există două biserici catolice „una este Sfântul Francisc … în bună stare” .

          Călătorii şi misionarii străini ai secolului al XVII-lea care vizitează Târgovişte povestesc despre existenţa celor două biserici catolice, dar la un moment dat se ajunge la o confuzie între cele două. După mărturia misionarului catolic Bakšić de la 1640 „ unii spun că biserica ar fi închinată Sfintei Fecioare, alţii că ar fi închinată Sfântului Francisc, acte scrise nu se găsesc, nu se face slujba pentru hram” .

          În relatarea sa despre situaţia bisericilor catolice din Târgovişte, Pietro Deodato Bakšić spunea că biserica era mare şi frumoasă, dar ruinată din aceasta nemai existând decât zidurile, „e lungă de peste 40 de paşi şi lată de 14, are ferestre mari, făcute din piatră albă în formă de cruce, clopotniţă mare, ca o fortăreaţă” . Acelaşi călător străin povesteşte că la ruinarea bisericii au contribuit locuitorii din secolul al XVII-lea ai oraşului, care luau materiale pentru clădirea unui biserici ortodoxe .

          După opinia istoricului Pavel Chihaia , biserica Sfântul Francisc ar fi fost situată „lângă piaţa din nordul curţii domneşti, pe un ax care ar străbate longitudinal biserica catolică actuală, pe un teren care, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea s-a umplut de bordeie” .

          Se pare că această biserică a fost arsă de tătari în anul 1658, dar cercetări mai recente arată că a fost arsă, în fapt, cea de-a doua biserica catolică cu hramul Sfintei Maria, numită şi Bărăţia.

          Povestea tumultoasă a bisericii Sfântului Francisc din Târgovişte continuă.

          Astfel, în anul 1665 biserica arsă pentru a cincea oară a fost restaurată de Radu Leon (Stridia 1664 - 1669), după cum spune Cronica mânăstirii franciscanilor din Târgovişte.

          Apoi, în anul 1682, biserica a rămas din nou fără acoperiş, dar este restaurată atât biserica, cât şi turnul de către Constantin Brâncoveanu hărăzindu-i două clopote în 1689.

          În 1737, biserica mânăstirii catolice a fost arsă de turci pentru a opta oară şi aşa a rămas până la dărâmarea ruinelor sale în 1898.

          Cercetările arheologice făcute în zona actualei biserici catolice, construită în perioada 1893 – 1897 parţial pe locul vechii biserici, arată existenţa vechiului lăcaş cu hramul Sfântului Francisc.

          A fost reconstituit planul vechii biserici, care avea 28, 5 m lungime şi 8,5 m lăţime în exterior.

          Biserica avea o singură navă şi un cor relativ redus şi se încheia în Est cu absida altarului, pe plan poligonal , făcând parte din tipul structural al edificiilor cu navă unică, bisericile – sală, caracterizate prin lipsa absidelor laterale, cel mai simplu tip de construcţie medievală de zid din zona Balcanilor.

          Conform lui Pavel Chihaia, în relatarea sa din 1648, Baksic ne prezintă biserica Sfântul Francisc astfel: biserica nu avea cor, măsura 20 x 10 paşi, prezenta trei ferestre şi două uşi, una mare înspre vest, care răspundea în stradă şi alta în interiorul incintei pe care o consideră a mănăstirii.

          Latura de nord a vechii biserici a Sfântului Francisc, singura cercetată integral, se aflau trei contraforturi situate la punctele de împingere a arcelor transversale.

          Zidurile ei erau de cărămidă, în interior cu o umplutură din emplecton de piatră de râu înecată în mortar, având 0,60 – 0,80 cm şi erau tencuite .

          În interiorul bisericii s-au mai păstrat rămăşiţe de pardosea din cărămidă de format dreptunghiular sau pătrat.

          Pe latura de Est a bisericii au fost descoperite morminte, în urma cercetărilor făcute şi publicate de către Gheorghe I. Cantacuzino şi Gabriel Mihăiescu şi apărute în Notă preliminară asupra cercetărilor arheologice efectuate în perioada 2 iulie – 17 august 1974 în Târgovişte – piaţa centrală .

          Aceste morminte au fost datate după monedele găsite în inventarul funerar ca fiind din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Cea mai veche dintre aceste monede avea scris pe ea anul 1555, putând data acest edificiu folosind acest an.

          În 1760 apare în Cronica mănăstirii franciscanilor din Târgovişte care ne face să înţelegem că Biserica cu hramul Sfântului Francisc a fost înălţată o dată cu mănăstirea de mici dimensiuni a franciscanilor.

          În secolul al XIX-lea, Biserica Sfântul Francisc era o ruină, mărturii sunt: o descriere a vechii biserici făcută de către D. Pappazoglu, desenul realizat de către Carol Isler în anul 1861, precum şi o fotografie din acea epocă, fotografie făcută de Carol Pop de Szathmary, prin anul 1883, în care apare turnul ruinat al bisericii Sfântul Francisc. Aceastea sunt mărturii ale faptului că în secolul al XIX-lea mai existau ruinele masive ale vechii Bisericii a Sfântului Francisc din Assissi.

          Acest turn, care apărea în panorama oraşului Târgovişte în 1883 este pomenit în anul 1907 de către istoricul V. Drăghiceanu care scria Un colosal zid din vechea clădire (a bisericii catolice n.n) fu dărâmată anii trecuţi. Acesta a fost dărâmat în anul 1898 când s-a înălţat actuala biserică ortodoxă închinată Sfintei Maria .

          În anul 1885, părinte la Târgovişte a venit părintele pasionist Vitus Bianconi care a făcut apel la enoriaşi şi la Biserica Catolică pentru fonduri şi ajutor să reconstruiască vechea biserică plină de istorie şi care fusese de opt ori arsă.

          Dar povestea Bisericii Sfântul Francisc din Assisii reîncepe câţiva ani mai târziu, când în anul 1893 s-a ridicat o nouă biserică catolică, de către o comunitate de italieni, mulţi din aceştia constructori, situată parţial pe locul vechii biserici Sfântul Francisc şi ducând mai departe legenda unei bisericii şi a unui sfânt. Au contribuit cu fonduri Consulatul Austriac din Bucureşti, Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti.

          Noua biserică a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, între anii 1893 – 1898, biserică sfinţită de Arhiepiscopul Francisc Xaveriu Hornstein în anul 1898.

          Această biserică a fost parţial distrusă de un incendiu în anul 1929, incendiu provocat de un trăsnet, iar acoperişul şi tot mobilierul şi odoarele bisericii au ars. În anul următor, 1930, biserica a fost refăcută şi a fost consacrată de Arhiepiscopul-Mitropolit Alexandru Theodor Cisar.

          Actuala Biserică catolică Sfântul Francisc din Assissi este biserica refăcută în 1930, dar pictura a fost refăcută în 1965, iar ultimele renovări s-au făcut în anul 1997.

          Şi astăzi continuă povestea bisericii Sfântul Francisc din Assissi o poveste începută acum 500 de ani.


Material realizat de catre dr. Cristina Paiusan-Nuica si dr. Teodora Stanciu-Stanescu

Cauta pe harta

Alege obiectiv turistic

Biserica Sfântul Nifon - Sârbi
Biserica Sfântul Nifon - Sârbi
Biserica Izvorul Tămăduirii
Biserica Izvorul Tămăduirii
Biserica Lemnului
Biserica Lemnului
Sf Împăraţi şi Cuv Paraschiva
Sf Împăraţi şi Cuv Paraschiva
Biserica Catolică Sf Francisc
Biserica Catolică Sf Francisc
Sinagoga din Târgovişte
Sinagoga din Târgovişte
www.inforegio.ro
Investim in viitorul tau!
Proiect selectat in cadrul Programului Operational Regional si co-finantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe co-finantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro
Copyright 2013 © UAT Târgovişte / © Municipiul Târgovişte

Sunteti vizitatorul cu numarul:">Web Counter