Geografie si clima

 

Geografie

 

          Situat în partea de sud a Carpatilor Meridionali, în zona de contact a Câmpiei Române cu Subcarpatii Munteniei, judetul Dâmbovita are un relief variat ce se desfasoara în trepte: la nord se înalta Muntii Bucegi si Leaota, carora le urmeaza spre sud zona dealurilor Subcarpatilor Munteniei, platforma Cândesti, în continuare, câmpia înalta a Târgovistei si câmpia Titu.

          Se învecineaza la vest cu judetul Arges, la est cu judetul Prahova, la sud-est cu judetul Ilfov, la sud cu judetele Giurgiu si Teleorman si la nord cu judetul Brasov.

          Clima temperat continentala este mai umeda si racoroasa în zonele înalte, iar în zonele joase cu precipitatii mai reduse si temperaturi mai ridicate.

          Resursele naturale cuprind o gama importanta de bogatii constituite în principal din : zacaminte de titei, gaze naturale, carbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare, gresie.

          Cu o suprafata de 4054 km2 , judetul Dâmbovita este unul din cele mai mici judete din tara, reprezentând 1,7% din teritoriul tarii, situându-se ca întindere pe locul 37 între judete.

          Structura administrativa a judetului cuprinde:

               2 municipii : - Târgoviste - resedinta judetului, Moreni;

               5 orase : Fieni, Pucioasa, Gaesti, Titu, Racari;

               82 comune si 353 sate.

          Municipiul TÂRGOVISTE - fosta resedinta domneasca si capitala, actualmente municipiu si sediul administrativ al judetului, a detinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar si cultural al Tarii Românesti. Orasul este situat pe o terasa înalta de 260 de metri, deasupra Vaii Ialomitei, la limita între regiunea deluroasa subcarpatica si de câmpie. Pe aici trecea drumul comercial cel mai important care lega Transilvania de Dunare pe la Rucar - Câmpulung - Târgoviste - Târgsor - Braila, cu ramificatii spre Bucuresti.

          Perioada medievala i-a adus recunoasterea ca târg de importanta europeana, unde se schimbau marfuri sosite din trei continente, cu cele ale producatorilor locali.

          Datorita pozitiei geografice favorabile, Târgovistea este punctul de plecare spre câteva trasee de o valoare deosebita pentru turismul românesc : la numai 60 de km se afla orasul Sinaia - denumit "Perla Vaii Prahovei", iar pe o varianta a acestui traseu se ajunge în Masivul Bucegi. Urmând firul Dâmbovitei, se patrunde în culoarul Rucar - Bran, unde frumusetea peisajului si monumentele naturale, istorice si de arhitectura au dezvoltat o retea de agroturism montan. De asemenea, orasul se afla la numai 75 de km de Bucuresti si este un important nod de cale ferata, ceea ce faciliteaza contacte permanente cu toate orasele mari ale tarii.

          Alaturi de marturiile trecutului, stau colosii industriali ai secolului XX, conferind astfel orasului o aura încarcata de misticismul istoriei si tumultul vietii moderne.

 

Clima

 

          Existenta climei temperat-continentale pe teritoriul Târgovistei se motiveaza prin faptul ca paralela de 45° latitudine nordica reprezinta nu numai jumatatea distantei dintre Polul Nord si Ecuator, dar si dintre culmile Carpatilor Meridionali si Câmpia Româna, strabatând teritoriul municipiului pe la nord, pe linia Sotânga-Doicesti-Aninoasa.

          Masele de aer rece polar ocolesc arealul târgovistean datorita prezentei dealurilor înconjuratoare. Beneficiind de apararea naturala împotriva vânturilor dominante, datorita barajelor oferite de Culmile Subcarpatilor externi, care o împresoara spre nord-vest (Masivul Spatarelul - Mitropolia, cu altitudine maxima de 693 m) si nord-est (Dealul Mânastirii, altitudine maxima de 425 m), Târgovistea este caracterizata de un microclimat specific urban, cu ierni blânde, uneori prea blânde, si veri aproximativ racoroase, cu o temperatura medie anuala de + 9,9°C (izoterma de + 10°C contureaza limita nordica a câmpiei si traverseaza de la vest la est Câmpia Înalta a Târgovistei). Circulatia aerului fiind slaba, frecvent se produc inversiuni de temperatura. Numarul zilelor senine este în medie de 110-120 / an, iar al celor acoperite de 120-140/an. Orientarea nord-vest - sud-est a Vaii Ialomitei si fragmentarea reliefului fac ca, la Târgoviste, vânturile din nord-vest sa aiba o pondere de 23%, în timp ce vânturile din directia nordica sa aiba o frecventa de numai de 37% . Viteza lor medie variaza între 1-3 m/s, valoarea cea mai mare înregistrându-se în luna aprilie, iar cea mai mica în luna iunie. Câmpia Târgovistei este spatiul manifestarilor eoliene moderate. Vânturile cu viteze cuprinse între 2-5 m/s au o pondere de 54%, cele tari, cu viteze de peste 10 m/s, sunt rare, iar cele mijlocii, cu viteze între 5-10 m/s, au o pondere de 5,6 % . Vânturile violente sunt rare, se resimt în lunile de vara (iulie, august) si produc pagube livezilor, culturilor si retelelor de telefonie si electricitate.

          Valorile precipitatilor atmosferice sunt cuprinse între 600-700 mm anual: cele mai scazute se înregistreaza în luna martie (36 mm), iar cele mai mari în luna iunie (1000 mm), respectiv iulie, anul 2005, cu caderi spectaculoase de ape meteorice.

          În zilele senine, indiferent de anotimp, pitorescul masivului Leaota din Bucegi este perfect vizibil, dominând peisajul Târgovistei.

          În Târgoviste sunt create conditiile de aparitie a cetei, datorita numeroaselor nuclee de condensare aflate în suspensie, la o umiditate a aerului mai mica de 100%, numarul zilelor cu ceata "de advectie" fiind aproape dublu fata de regiunile învecinate (50-55 zile). Se remarca o frecventa mai mare a cetei în lunile octombrie-februarie. Platforma industriala a orasului, care emana în atmosfera pulberi sau noxe poluante, determina o vizibilitate mai redusa, favorizând aparitia ceturilor de radiatii în diminetile cu cer senin, nebulozitatea crescând artificial din cauza poluarii cu cel putin 1/10 fata de zonele învecinate.

          Numarul zilelor cu polei este în medie de 4-5 zile, exceptia producându-se în anul 1963, când au existat 12 zile cu acest fenomen climatic.

          Iarna, pe timp cetos si vântos (sub 5 m/s), apare chiciura în cazul advectiei aerului umed si în conditiile racirilor radiative nocturne, în medie 2-3 zile, dar în anii 1942,1954 si 1963, numarul zilelor cu chiciura a ajuns la 20.

          Brumele de toamna, dar mai ales cele de primavara, pe fondul temperaturilor negative, a umezelii relative apropiata de saturatie, a micsorarii turbulente a aerului, dar si a altor cauze fizico-geografice locale, provoaca importante pagube culturilor legumicole si livezilor de pomi fructiferi, dar fara a afecta circuitul biologic al culturilor agricole. Cele mai timpurii brume se încadreaza în a doua decada a lunii aprilie, intervalul fiind de 140-150 zile pâna la cele de toamna.

          Târgovistea detine recordul pe tara când, în anul 1962 în luna iunie, s-au înregistrat 20,4 ore cu fenomene orajoase într-o singura zi, de 8 ori mai mult fata de durata medie exprimata în ore/zi. În zona Târgoviste se înregistreaza 3 luni reci si umede (I,II si XII) si 4 luni aride (III, VIII, X si XI), celelalte fiind moderate.

          În concluzie, potentialul climatic la Târgovistei, în ansamblu, este moderat, fara contraste termice pronuntate, cu fenomene climatice - ceata, bruma, oraje - mai putin intense si frecvente, durata de stralucire a soarelui fiind satisfacatoare, iar vitezele reduse ale vântului caracterizându-se prin predominarea calmului atmosferic.

Cauta pe harta

Alege obiectiv turistic

Biserica Sfântul Nifon - Sârbi
Biserica Sfântul Nifon - Sârbi
Biserica Izvorul Tămăduirii
Biserica Izvorul Tămăduirii
Biserica Lemnului
Biserica Lemnului
Sf Împăraţi şi Cuv Paraschiva
Sf Împăraţi şi Cuv Paraschiva
Biserica Catolică Sf Francisc
Biserica Catolică Sf Francisc
Sinagoga din Târgovişte
Sinagoga din Târgovişte
www.inforegio.ro
Investim in viitorul tau!
Proiect selectat in cadrul Programului Operational Regional si co-finantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe co-finantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro
Copyright 2013 © UAT Târgovişte / © Municipiul Târgovişte

Sunteti vizitatorul cu numarul:">Web Counter